the voice of time...

Verdele-mi toacă privirea.
Sunt ultimul om ce sădesc parfum
În satul cu nebuni...

Şi gardul mă opreşte
Să nu zbier
ci să alerg desculţ
Pe sfânta limbă mută...
by Andrei Vizitiu

in a moment of harmony...

Ai fugit răvăşită de discuţie,
Şi cerul s-a închis plângând de spaimă,
Ţi-ai pierdut umbrela dantelată
Şi vocea mea din noapte...
by Andrei Vizitiu

forgotten land...

Nu-i nimeni pictat pe drum,
doar negru naşte fum
Şi gardul jeleşte a moarte
Indrăgostit de pasarea maiastră...

Şi paşii tăcerii săruta morbid
şi Cerul tuşeşte parşiv
Iar casa jeleşte căzută,
E părăsită şi tristă....
by Andrei Vizitiu

HOPE...

solaris...

peace land...

Drawing Dreams